Calendaristic, primăvara începe pe data de 1 martie. Astronomic însă începe pe data de 20 martie.
Sărbătorim primăvara într-un mod special. Noi împreună cu popoarele balcanice.

Sărbătoarea Martișorului este reprezentată prin șnurul alb și roșu, culorile simbolizând împletirea iernii și a primăverii, întuneric și lumina, rece și cald.

Tradiția cu privire la mărțișor este răspândită în prezent pe tot teritoriul care cu mulți ani în urmă a fost populat de triburile tracice, din Albania până în Ucraina, din România până în Grecia și din Bulgaria până în Rusia si nicăieri altundeva în lume.

Bulgaria, de exemplu, sarbatoreste Martenita, și chiar sustin că originea acestei sărbatori provine de la ei, iar celelalte popoare le-a preluat. Totul se bazează pe o legendă bulgară, care spune că Huba și fratele sau, Boian, erau încarcerați cînd hanul Asparuh le-a trimis un soim legat cu un fir de ață albă, pentru a le da de stire ca-i va ajuta să evadeze. Cei doi au reusit să evadeze, insă în apropiere de malul Dunarii, Boian a fost ucis. Atunci Huba a eliberat șoimul care avea legat de picior firul de ață albă inroșit de sangele lui Boian, pentru a-l înștiința pe Asparuh de moartea fratelui sau. Acesta la aflarea veștii, de durere a poruncit soldatilor săi sa poarte un fir de lana alba și unul de lână roșie pentru a-i feri de necazuri. Acest lucru s-ar fi intâmplat pe 1 martie 681.

In Albania marțișorul este numit “lidhka” și este purtat de copii începând cu 14 martie, până la apariția primei rândunici, când este agățat de creanga unui copac, simbolizand o modalitate de a alunga spiritele rele.

In Macedonia, doar copiii poartă mărțișoare, pe care le poartă incepând cu seara de ajun a zilei de 1 Martie. Mărtisoarele se poartă timp de 9 zile, pâna la 2 luni. Astfel, in Macedonia copiii le poarta până la 9 Martie, de Mucenici, după care se leagă de ramurile unui pom. Exista credința că astfel pomii vor rodi din belșug, iar rândunelele vor veni de Paști cu daruri de hainuțe noi pentru copiii. Prin alte parți copiii poartă marțisorul 12 zile, după care îl leagă de un pom tânăr. Alții îl poartă până la sosirea berzelor.

La fel ca Mărţişorul românesc, Măsleniţa este o tradiţie pre-creştină şi sărbătoreşte primele semne ale primăverii. Finalul sărbătorii este dat de arderea unei sperietori, care simbo¬li¬zea¬ză arderea iernii. Această sărbătoare este celebrată in Rusia.

In România șnurul de martisor este legat la mana, la gat sau prins in pieptul copiilor de catre parinti, care îl oferă celor mici înainte de răsăritul soarelui, pe 1 Martie. Este purtat de către fete și femei. De șnurul de marțișor este prinsă o monedă. Se spune că mărțișorul are rolul de a proteja oamenii de soarele arzător.
In unele zone, femeile legau șnur de martisor și animalelor, pentru a le proteja.