Strada Mureşenilor, a fost numită la început stradă Mănăstirii, datorită mănăstirii dominicane situate pe latură să nordică. Ulterior a primit numele de stradă Vămii, după sediul Vămii care se află în apropierea Bastionului porţii din capătul străzii. În evul mediu, această stradă constituia principala cale de acces în oraş pentru negustorii şi călătorii veniţi dinspre Ţara Romanescă prin Bran.

Urmare a emiterii de către Împăratul Iosif al II-lea a Edictului de tolerantă din 1771, porțile Cetății sunt deschise pentru negustorii români din Șchei sau Țările Române, dar și pentru greci, macedoneni, armeni sau evrei. Astfel, în fundul unei curți (str. Gh. Barițiu nr. 12) a fost acceptată construcția Bisericii Ortodoxe Sfântă Treime, sfințită în 1788, atât pentru români, cât și pentru greci, cu oficieri alternative. Este cunoscută că Biserică grecească. Abia în 1896 este ridicată biserică Adormirea Maicii Domnului, aparținând doar românilor ortodocși din Cetate, tot fără fațadă la stradă. Inițial, pe locul ei a funcționat o capela mică. Planul bisericii amintește mai curând de biserică de tip sală specifică stilului baroc, după de planul triconc ori treflat al bisericilor ortodoxe.

În anul 1934 se începe, pe stradă 15 Noiembrie, construcția bisericii ortodoxe “Buna Vestire”, în stil bizantin. Iconostasul este lucrat în lemn sculptat, provenind de la Biserica Sf. Nicolae din Schei, căreia îi fusese dat de Împărăteasa Rusiei Elisabeta Petrovna la 1751. Acesta a fost refăcut și dotat cu noi icoane în anul 1952.

Biserica Româno-Catolică situată pe strada Mureșenilor, poartă hramul Sfinților Arhangheli Mihail, Gabriel și Rafael. Edificiul de cult actual a fost ridicat între anii 1776-1782. Anterior, pe același loc se află o capelă a mănăstirii dominicane încă din anul 1323, în care se celebrau slujbe în limbă maghiară. Biserică româno- catolică constituie cel mai important monument în stil baroc din Cetatea Brașovului.

Familia Mureşenilor este cunoscută prin cărturarii şi patrioţii săi, militanţi pentru drepturile civice şi politice ale românilor din Transilvania, în secolul al XIX-lea. Andrei Mureșianu (1816-1863), poetul Revoluţiei de la 1848, a compus la Braşov versurile cântecului Deşteaptă-te române, devenit din 1989 Imnul de Stat al României.

Datorită poziţiei sale geografice şi importanţei sale comericale, Braşovul era locul unde călătorii Evului Mediu găseau în hanuri loc de odihnă şi protecţie. Un recensământ din anul 1830 indică un număr de nouă hanuri distribuite în perimetrul oraşului, care se adăugau celor aflate în afară zidurilor cetăţii, la rascrucile de drumuri comerciale din apropierea vămilor de la Timiş sau Bran.

Vă așteptăm la Brașov!