Sărbătoarea Paştelui este pentru români, alături de Crăciun, cea mai importantă din an, pentru care fiecare familie se pregăteşte cu mult timp înainte prin postul ţinut cu atâta evlavie.

În Italia, Postul Paştelui este precedat de carnavaluri, baluri mascate, parade şi jocuri de artificii.
În timpul Postului, se pune grâu la încolţit. Astfel vor fi decorate bisericile în zilele dinaintea Paştelui.
În Duminica Floriilor, oamenii duc la biserică ramuri de măslin şi palmier pentru a fi sfințite. După ce toţi oamenii intră în biserică, uşile se închid, ca şi porţile Ierusalimului. Preoţii bat de 3 ori, uşile se deschid, iar oamenii flutură ramurile de măslin, comemorând intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim. În Vinerea Mare, în biserici se reconstituie ritualul spălării picioarelor lui Isus. Sunt aleşi 12 bărbaţi săraci din parohie, simbolizându-i pe cei 12 apostoli, iar preotul, ca şi Iisus Hristos, le spală picioarele.

În Spania, se respectă Postul Mare ca perioada de meditaţie şi rugaciune pentru purificare. În Duminica Floriilor, oamenii merg la biserică, iar copiii duc ramuri şi frunze de palmier pentru a fi binecuvantate de preot

În ziua de Paşti, clopotele sună cu putere în toată Franţa, vestind Învierea, iar oamenii se îmbrăţişează şi se felicită. Copiii se trezesc dimineaţă şi caută ouăle împrăştiate prin camere sau în grădină. Meniul tradiţional de Paşti include iedul cu garnitură de legume. Familiile se adună pentru masa de Paşti, care durează cel puţin 5 ore

În Austria se pregătesc ouă pentru decor – unele se agaţă la ferestre pe crenguţe de salcie, şi ouă pentru consum. Potrivit tradiţiei, copiii trebuie să găsească ouăle, dulciurile şi micile cadouri ascunse bine de iepuraşul de Paşti în casă sau în grădină şi se organizează concursuri de ciocnit ouă. Se face o prăjitură în formă de miel, Osterlamm, pe care naşii o oferită copiilor.

n Olanda, la masa ceremonială din Duminica Paştelui, decorată cu ouă colorate şi flori de primăvară, se serveşte Paasbrood, o prăjitură cu stafide. În estul ţării, în fiecare sat se aprinde un foc pe un deal sau un loc mai înalt. Olandezii adună lemne cu multe săptămâni înainte şi se întrec pentru cel mai mare foc. Luni, a doua zi de Paşti, copiii caută ouăle colorate ascunse în jurul casei sau în grădină, iar cei mari fac întreceri de spart ouă, numite eiertikken.

Tradiţional, în Norvegia, Paştele nu este marcat religios. Casele sunt împodobite cu flori de primăvară şi ouă colorate. Se sărbătoreşte în aer liber, se merge în vacanţă sau la schi şi se petrece timpul cu familia, din Miercurea Mare până marţi, după Duminica Paştelui.
În Grecia, Paştele este mare sărbătoare. Se fac ouă roşii, care pentru greci simbolizează sângele lui Iisus şi sunt un simbol al belşugului.

În Rusia se merge la biserică în noaptea de Înviere. La miezul nopţii se înconjoară locașul de cult şi se ifredoneaza cântece religioase. După ce sunt binecuvântați de preot, oamenii se întorc acasă, unde servesc masa încărcată cu produse tradiționale.